Sprijin pentru o persoană LGBTQ+ cu demență

Identitatea unei persoane LGBTQ+ este doar o parte din cine este ea. Întrebați ce contează pentru ea, folosiți cuvintele pe care le alege și lăsați-o să decidă cine poate afla detalii personale. Nu presupuneți identitatea, partenerul, sprijinul familial sau dorințele de confidențialitate ale unei persoane pe baza aspectului, a unor dosare vechi sau a persoanelor care o vizitează.

Ghidul Alzheimer’s Society pentru sprijinirea unei persoane LGBTQ+ care trăiește cu demență recomandă să întrebați despre dorințele persoanei și să evitați presupunerile despre relații. Resursele Alzheimer’s Association pentru comunitatea LGBTQ+ și demență descriu, de asemenea, îngrijorări legate de stigmatizare și de găsirea unor servicii de îngrijire primitoare. Oamenii sunt diferiți; folosiți aceste idei ca puncte de plecare pentru conversație, nu ca o listă care definește pe cineva.

Cum pot întreba despre nume, pronume și confidențialitate?

Alegeți un moment liniștit, în care nu vă grăbiți. Puteți întreba: „Ce nume și ce pronume ați dori să folosim?” sau „Există ceva legat de identitatea sau relațiile dumneavoastră pe care ați dori să îl știe persoanele care vă oferă sprijin?”. Persoana poate răspunde parțial, poate spune nu sau poate reveni la subiect mai târziu. Nu este nevoie să puneți întrebări personale care nu au legătură cu îngrijirea ei.

Întrebați cine poate afla ce anume. Este posibil ca cineva să dorească ca partenerul să fie recunoscut de personal, dar să nu dorească ca familia mai îndepărtată să afle despre orientarea sa sexuală sau identitatea sa de gen. O persoană poate prefera, de asemenea, formulări diferite în contexte diferite. Nu împărtășiți detalii despre identitate cu rude, vizitatori sau membri ai personalului doar pentru că le cunoașteți.

Dacă persoana dorește ca o preferință să fie notată, întrebați ce să scrieți și cine ar trebui să vadă informația. Verificați cum gestionează furnizorul un nume diferit de cel din alte documente, inclusiv dacă personalul poate folosi numele preferat al persoanei în conversație. Aveți în vedere confidențialitatea persoanei; nu toți cei care ajută la îngrijire au nevoie de toate detaliile.

Preferințele se pot schimba. Verificați din nou atunci când persoana își poate exprima alegerea, mai ales înainte de o mutare sau de un nou aranjament de îngrijire. Dacă nu este clar ce dorește să fie împărtășit, nu presupuneți. Respectați orice preferință clară pe care a exprimat-o anterior și cereți ajutorul unui specialist local calificat pentru întrebări legate de autoritatea în deciziile de îngrijire sau de regulile privind împărtășirea informațiilor.

Cine ar trebui inclus în discuțiile despre îngrijire?

Întrebați persoana în cine are încredere și pe cine dorește să includă. Rețeaua ei de sprijin poate include un soț, o soție, un partener, un prieten apropiat, o rudă sau „familia aleasă” — persoane care o susțin ca o familie, chiar dacă nu sunt rude. Unele persoane se bazează pe familia de origine; altele nu. Lăsați persoana să își descrie relațiile în propriii termeni.

Puneți întrebări practice: Cine poate vizita? Pe cine ar trebui să sune personalul dacă se schimbă planurile? Cine poate primi actualizări? Dacă un furnizor cere permisiune sau acte înainte de a împărtăși informații, întrebați ce este necesar și explicați-i persoanei opțiunile. Faptul că cineva este partener sau persoană apropiată aleasă nu înseamnă automat că are autoritate legală de a lua decizii; regulile diferă în funcție de loc.

Folosiți denumirea relației pe care o preferă persoana. Un lucrător în îngrijire care numește un partener „prieten” sau „rudă” atunci când persoana dorește să fie recunoscut ca partener poate provoca suferință. O notă scurtă, bazată pe acordul persoanei, poate spune personalului cum să prezinte oamenii și ce detalii pot fi împărtășite.

Ce pot întreba un furnizor de îngrijire?

Când comparați centre rezidențiale de îngrijire, servicii de sprijin la domiciliu sau centre de zi pentru adulți, întrebați persoana ce întrebări dorește să pună și dacă dorește să fiți alături. Ghidul SAGE pentru servicii afirmative arată că împărtășirea informațiilor personale cu un furnizor poate fi o experiență sensibilă. Rugați furnizorul să explice practicile actuale în termeni simpli.

• Cum înregistrați un nume și pronume preferate? Ce membri ai personalului pot vedea aceste informații?
• Cum poate alege o persoană cine o vizitează și cum poate avea timp privat cu un partener sau cu altă persoană apropiată?
• Cum aflați și respectați preferințele persoanei legate de cazare, îmbrăcăminte și îngrijire personală?
• Ce formare primesc membrii personalului despre persoanele LGBTQ+ în vârstă și despre demență?
• Cum poate un rezident sau o persoană apropiată să ridice o îngrijorare legată de confidențialitate sau lipsă de respect și ce se întâmplă apoi?

Ghidul SAGE și Human Rights Campaign Foundation pentru îngrijirea pe termen lung incluzivă sugerează să verificați politicile scrise privind vizitele, cazarea și practicile personalului. A fost publicat în 2021; folosiți-l pentru întrebările pe care le puteți pune, nu ca o afirmație despre legislația locală actuală. Politicile și serviciile diferă în funcție de loc.

Un logo, o broșură sau un răspuns liniștitor nu pot garanta cum va fi îngrijirea de zi cu zi. Dacă persoana dorește să facă o vizită, observați cum i se adresează personalul și cum răspunde partenerului sau persoanelor apropiate alese. Cereți să vorbiți în privat cu un membru al personalului, dacă acest lucru ar ajuta persoana să se simtă în siguranță.

Cum pot susține persoana în ansamblu?

Întrebați despre interesele obișnuite ale persoanei, despre rutina, limba, cultura, credința, prietenii și comunitatea ei. Identitatea ei poate fi importantă de discutat sau poate prefera să petreacă timp vorbind despre alte părți ale vieții. Nu transformați fiecare vizită într-o conversație despre identitate și nu presupuneți că toate persoanele LGBTQ+ au avut aceleași experiențe.

Unele persoane s-au confruntat cu respingere sau discriminare și pot fi precaute în privința serviciilor. Altele pot să nu considere acest lucru o îngrijorare. Ascultați fără a-i cere persoanei să explice sau să demonstreze ceva. Dacă o amintire, o fotografie sau o poveste din trecut este supărătoare, întrebați dacă dorește să se oprească sau să schimbe subiectul.

Dacă sunteți partener, prieten sau membru al familiei, sprijinul pentru dumneavoastră contează, de asemenea. Întrebați persoana cum dorește să fiți implicat și căutați o organizație locală pentru demență sau pentru îmbătrânirea persoanelor LGBTQ+ dacă aveți nevoie de îndrumare. Pagina de resurse a Alzheimer’s Association oferă legături către resurse pentru comunitate și pentru persoanele care oferă îngrijire; ceea ce este disponibil depinde de locul în care locuiți.

Pentru o listă mai amplă de verificare atunci când comparați centre de îngrijire, consultați alegerea îngrijirii rezidențiale pentru demență. Pentru ajutor în planificarea pașilor după diagnostic, consultați primii pași după un diagnostic de demență.