Răspunsul pe scurt
Pierderea memoriei care deranjează viața de zi cu zi, greutățile cu treburi familiare, confuzia legată de timp sau loc și schimbările de dispoziție sau de judecată pot fi semne timpurii de demență. Multe alte afecțiuni, printre care problemele tiroidiene, nivelul scăzut de vitamina B12, efectele secundare ale medicamentelor, depresia și problemele de somn, pot provoca schimbări asemănătoare. Doar un medic calificat poate pune diagnosticul. Confuzia bruscă cere îngrijiri urgente.
- Uitarea ocazională este frecventă odată cu vârsta; schimbările care deranjează viața de zi cu zi merită verificate.
- Alzheimer's Association descrie 10 semne de avertizare, fiecare cu o schimbare tipică legată de vârstă, pentru comparație.
- Problemele tiroidiene, nivelul scăzut de vitamina B12, efectele secundare ale medicamentelor, depresia, infecțiile și problemele de somn pot afecta memoria, iar unele pot fi tratate.
- Doar un medic calificat poate diagnostica demența; chestionarele și testele făcute online nu pot.
- Confuzia care apare brusc, în câteva ore sau zile, poate fi delir și cere îngrijiri medicale urgente.
Pe această pagină (7 secțiuni)
Să observați schimbări în propria memorie sau în cea a unei persoane dragi poate fi înspăimântător. Această pagină vă poate ajuta să hotărâți când să faceți o programare la medic și cum să vă pregătiți pentru ea. Nu vă poate spune dacă cineva are demență. Doar un medic calificat poate diagnostica demența, iar multe afecțiuni care provoacă probleme de memorie nu sunt deloc demență. Vă rugăm să nu vă bazați pe chestionare sau teste făcute online.
Care sunt primele semne ale demenței?
Alzheimer’s Association descrie 10 semne timpurii. Fiecăruia îi asociază o schimbare tipică legată de vârstă, pentru comparație. Cu cuvintele noastre:
| Semn care merită verificat | Mai obișnuit odată cu vârsta |
|---|---|
| Pierderea memoriei care deranjează viața de zi cu zi, de exemplu uitarea unor evenimente recente sau întrebarea repetată a aceluiași lucru | Uitarea uneori a unui nume sau a unei programări și amintirea lor mai târziu |
| Greutăți în a planifica sau a rezolva probleme, de exemplu în a urma o rețetă cunoscută sau a ține socoteala facturilor | O greșeală ocazională cu facturile casei |
| Dificultate de a termina treburi familiare acasă, la serviciu sau în oraș | Nevoia, din când în când, de ajutor cu o setare a cuptorului cu microunde sau cu înregistrarea unei emisiuni TV |
| Pierderea șirului datelor, al anotimpurilor sau al locului în care vă aflați | Greșeala la ziua săptămânii, apoi aflarea ei prin calcul |
| Greutăți noi în a aprecia distanțele, a citi sau a deosebi culorile | Schimbări ale vederii din cauza cataractei |
| Probleme noi cu cuvintele, de exemplu oprirea în mijlocul conversației sau numirea greșită a lucrurilor | Uneori dificultatea de a găsi cuvântul potrivit |
| Punerea lucrurilor în locuri neobișnuite și imposibilitatea de a-și reface pașii | Pierderea din când în când a unor obiecte și găsirea lor prin refacerea pașilor |
| Judecată slabă, de exemplu în privința banilor sau a igienei personale | O decizie proastă ocazională |
| Retragerea de la hobby-uri, de la serviciu sau de la activități sociale | Uneori, lipsa de chef pentru un eveniment de familie sau social |
| Schimbări de dispoziție sau de personalitate, de exemplu devenirea confuză, bănuitoare, fricoasă sau neliniștită | Obiceiuri fixe și iritare când o rutină este deranjată |
Un singur semn nu înseamnă demență. Ideea este o schimbare față de ce este normal pentru acea persoană, mai ales una care îngreunează viața de zi cu zi.
Cum diferă îmbătrânirea normală de demență?
National Institute on Aging (NIA) spune că mulți vârstnici observă că își amintesc mai încet sau că uneori pierd obiecte ori uită o factură. De obicei, acestea sunt semne de uitare ușoară. Demența nu este o parte normală a îmbătrânirii. Problemele grave de memorie îngreunează activitățile de zi cu zi, cum ar fi condusul, folosirea telefonului sau găsirea drumului spre casă.
NIA sugerează să discutați cu un medic dacă cineva:
- Pune aceleași întrebări iar și iar
- Se rătăcește în locuri pe care le cunoștea bine
- Are greutăți în a urma rețete sau indicații
- Devine mai confuz în privința timpului, a persoanelor și a locurilor
- Nu mai are grijă de sine, de exemplu mănâncă prost, nu se spală sau se comportă nesigur
Unele persoane au tulburare cognitivă ușoară (MCI). Aceasta înseamnă mai multe probleme de memorie sau de gândire decât alții de aceeași vârstă, dar cu o viață de zi cu zi care încă merge. NIA spune că MCI poate fi un semn timpuriu al bolii Alzheimer, dar nu toți cei cu MCI o dezvoltă.
Ce altceva poate provoca probleme de memorie?
Multe lucruri în afară de demență pot afecta memoria, iar unele se ameliorează cu tratament. NIA enumeră:
- Probleme de tiroidă, de rinichi sau de ficat
- Efecte secundare ale medicamentelor
- Depresie și anxietate
- Nivel scăzut de vitamina B12 sau alimentație insuficientă
- Probleme de somn
- Consum excesiv de alcool sau de droguri
- Infecții, cheaguri de sânge sau tumori la nivelul creierului
- Lovituri la cap, cum ar fi o comoție
- Stres sau durere mare, cum ar fi pensionarea sau pierderea soțului sau a soției
Problemele de auz și de vedere pot fi, de asemenea, confundate cu confuzia; citiți ghidul nostru despre auz. De aceea contează un control medical. Potrivit Alzheimer’s Association, medicii cer adesea analize de sânge pentru a căuta probleme de tiroidă, carențe de vitamine și infecții. Merită abordate cu medicul și un somn bun și tratarea depresiei.
Confuzia bruscă este o urgență
Confuzia care apare repede, în câteva ore sau zile, cere îngrijiri medicale urgente. Poate fi delir. VA descrie delirul ca pe o urgență medicală și recomandă să sunați imediat la medicul persoanei sau la numărul de urgență. Semnele includ:
- Urcușuri și coborâșuri în capacitatea de a gândi limpede
- Greutăți în a fi atent
- Gândire dezorganizată
- Somnolență neobișnuită sau neliniște și agitație neobișnuite
Se poate întâmpla oricui, inclusiv persoanelor care trăiesc deja cu demență. Potrivit NHS, printre cauzele frecvente se numără infecțiile (infecțiile urinare sunt frecvente la persoanele în vârstă și la cele cu demență), accidentul vascular cerebral, glicemia scăzută la persoanele cu diabet, loviturile la cap și unele medicamente. Cât așteptați ajutorul, rămâneți cu persoana și liniștiți-o cu cuvinte scurte și simple. Nu puneți multe întrebări și notați ce medicamente ia.
Cum mă pregătesc pentru consultația la medic?
O consultație bună începe cu notițe bune. Alzheimer’s Association sugerează să aduceți:
- O listă de schimbări ale memoriei, ale dispoziției și ale comportamentului, cu exemple concrete și aproximativ când au început
- Problemele de sănătate din trecut și de acum, inclusiv orice istoric familial de probleme de memorie
- Toate medicamentele cu rețetă și fără rețetă
- Orice vitamine sau suplimente
- Întrebările dumneavoastră, de exemplu ce teste se vor face, cât durează și când vor fi gata rezultatele
Ajută și să veniți cu o rudă sau un prieten care cunoaște bine persoana. NIA explică că medicii pot întreba atât persoana, cât și o rudă despre sănătate, medicamente, activitățile zilnice și schimbările de comportament. Medicii pot, de asemenea:
- Să facă teste de memorie, de rezolvare de probleme, de atenție, de numărat și de limbaj
- Să ceară analize de sânge, de urină și alte teste, pentru a căuta alte cauze
- Să verifice depresia sau alte afecțiuni de sănătate mintală
- Să ceară imagistică a creierului, de exemplu CT sau RMN
- Să trimită la un specialist, de exemplu geriatru, neurolog, psihiatru geriatru sau neuropsiholog
NIA arată că în SUA o evaluare cognitivă este o parte obligatorie a vizitei anuale de bunăstare Medicare (Medicare Annual Wellness Visit), care poate fi un moment firesc pentru a spune ce vă îngrijorează; întrebați medicul dumneavoastră dacă există un control periodic asemănător în țara dumneavoastră. Nici măcar testele scurte folosite de medici nu sunt suficiente singure pentru a diagnostica demența. Sunt un prim pas spre o evaluare mai completă, iar diagnosticul poate cere mai multe vizite. NIA recomandă ca persoanele cu probleme de memorie să revină la medic la fiecare 6 până la 12 luni.
Cum aduceți subiectul în discuție cu blândețe
Dacă vă îngrijorează o altă persoană, alegeți un moment liniștit și intim. Vorbiți despre lucruri concrete pe care le-ați observat, spuse ca grijă pentru sănătatea ei, nu ca o critică. Să propuneți un control general poate părea mai puțin alarmant. Includeți persoana în decizii și vorbiți-i ca adultului care este. Sfaturile noastre de comunicare vă pot ajuta.
Discutați cu un medic
Dacă observați schimbări ale memoriei, ale gândirii, ale dispoziției sau ale capacităților de zi cu zi care sunt noi și continuă să apară, faceți o programare la un medic de familie. Pentru confuzie bruscă, sunați imediat la numărul local de urgență (în România, 112) sau la medicul persoanei. Un control făcut devreme înseamnă că pot fi găsite cauze tratabile și, dacă este demență, există mai mult timp pentru a planifica și a căuta sprijin. Aveți grijă și de dumneavoastră în tot acest timp; citiți ghidul nostru despre grija față de sine pentru îngrijitori.
Această pagină oferă informații generale, nu sfaturi medicale. Citiți avertismentul nostru medical.
Întrebări frecvente
Este uitarea o parte normală a îmbătrânirii?
O parte, da. National Institute on Aging spune că a pierde ocazional un obiect sau a uita o factură este, de obicei, o uitare ușoară, legată de vârstă. Demența nu este o parte normală a îmbătrânirii. Problemele de memorie care îngreunează treburi de zi cu zi, cum ar fi condusul, folosirea telefonului sau găsirea drumului spre casă, merită discutate cu un medic.
Pot problemele de memorie să aibă alte cauze decât demența?
Da. National Institute on Aging enumeră printre altele problemele de tiroidă, de rinichi sau de ficat, efectele secundare ale medicamentelor, depresia și anxietatea, nivelul scăzut de vitamina B12, consumul excesiv de alcool, problemele de somn, infecțiile și loviturile la cap. Unele dintre acestea se ameliorează după tratament, iar acesta este unul dintre motivele pentru care contează un control medical.
Pot testa acasă o persoană pentru demență?
Nu. Doar un medic calificat poate diagnostica demența, folosind istoricul medical, un examen fizic, teste de memorie și de gândire, analize de laborator și uneori imagistică a creierului. Nici măcar testele scurte folosite de medici nu sunt suficiente singure pentru a diagnostica demența.
Ce fac dacă cineva devine brusc confuz?
Cereți imediat ajutor medical. Confuzia bruscă poate fi delir, pe care VA îl descrie ca pe o urgență medicală. Sunați imediat la medicul persoanei sau la numărul local de urgență (în România, 112), rămâneți cu ea și notați ce medicamente ia.
Surse
Trimitem către organizațiile și studiile pe care se sprijină această pagină. Fiecare a fost verificată la data actualizării paginii.
- 10 Early Signs and Symptoms of Alzheimer's and Dementia · Alzheimer's Association
- Memory Problems, Forgetfulness, and Aging · National Institute on Aging
- How Is Alzheimer's Disease Diagnosed? · National Institute on Aging
- Visiting Your Doctor for Memory Loss · Alzheimer's Association
- Assessing Cognitive Impairment in Older Patients · National Institute on Aging
- When should I worry about Delirium? · U.S. Department of Veterans Affairs
- Sudden confusion (delirium) · NHS